Pot fi prevăzute cu sisteme de blocare de tip Yalle.Caracteristicile acestor aparate cât şi performanţele lor sunt stipulate în STAS 553/73 şi 5417/73.
2-În a doua grupă de aparate în care se includ aparatele pentru comanda manuală a motoarelor electrice, sunt comutatoarele stea-triunghi, aparate care se fabrică de tipul “în aer” varianta de 32 şi 63 de A şi “în ulei” variantele de 100 şi 200A cu tensiuni de lucru de 500V. Se folosesc pentru comanda motoarelor de la 3.5kw în sus. Pentru legarea motoarelor la aceste aparate trebuie scoase toate capetele bobinajelor motorului respectiv, afară. Legăturile se execută la contactele notate pe aparat cu A,B,C se pun începuturile bobinajelor motoarelor şi la X,Y,Z se leagă sfârşiturile bobinajelor motoarelor.
Inversorul de sens, prin schimbarea ordinei la două faze, execută inversarea sensului de rotire a motorului, chiar şi în timpul mersului.Pe ele sunt marcate trei poziţii: stânga, zero, dreapta care corespund operaţiei mai sus amintite de inversare. În curent alternativ se folosesc până la maximul 14kw la 500 V , 10 kw la 380 V şi 7 kw pentru 220V, având curentul cuprins între 120A şi 32A.La aceste aparate stingerea arcului electric se face în aer.
Autotransformatoarele de pornire asigură reducerea tensiunii de alimentare la pornire şi implicit a cuplului de pornire. Ele sunt utilizate până la puteri de 150kw.
Reostatele de pornire şi reglare, pot fi numai de pornire, pentru max. 30 sec. Sau de pornire şi reglare care pot fi utilizate atâta timp cât funcţionează motorul. Se construiesc în variante de CA şi CC. Reostatele au de regulă controlere, rezistenţe şi o manetă cu ploturi care face diferitele legături. Reostatele în curent alternativ se folosesc la motoarele electrice trifazate asincrone cu inele. Reostatele de excitaţie sunt folosite la reglarea curentul în înfăşurările de excitaţie a motoarelor de curent continuu sau generatoare de CC.
Controlerele sunt aparatele prin care se face comutarea circuitelor electrice principale şi de comandă. Pot fi construite atât pentru circuite secundare cât şi pentru circuite principale, având un număr de contacte cu care pot realiza circuitele electrice respective.Controlerele de tip CM sunt utilizate în regim greu de lucru, atât în curent alternativ cât şi în curent continuu. Materialele din care sunt executate rezistenţele lor sunt nichelina, cromnichelul şi constantan.Controlerele de tip CA sunt folosite în circuitele de securitate şi cu regim greu de lucru, axul lor permiţind rotirea continuă a celor şase contacte.

Controlerele pentru macarale se folosesc atât în comanda cât şi în comutarea circuitelor auxiliare.
3-La aparatele pentru comanda automată a motoarelor electrice se includ:contactoarele şi ruptoarele în aer liber şi comutatoarele stea-triunghi automate.Diferenţele între cele două tipuri de aparate contactoare şi ruptoare provine de la construcţia contactelor, a căilor de curent care la contactoare sunt Normal Deschise iar la ruptoare sunt Normal Închise. Ca ori ce aparat electric şi acestea se clasifică în funcţie de amperajul la care se utilizează, tensiunile de comandă şi felul curentului în care lucrează:continuu sau alternativ. La aceste aparate şi comanda poate fi în curent continuu sau alternativ. Tot aceste aparate se mai clasifică şi după numărul polilor:mono sau multipolare şi după sistemele de acţionare care pot fi electromagnetice sau pneumatice, iar după forma de lucru a contactelor acestea pot fi de rotaţie sau de translaţie.
Clasificarea care dă însăşi denumirea aparatului AC-folosit în curent alternativ şi DC în curent continuu, iar cifra care urmează după aceste indicative în litere, precizează tipul de sarcină ce-o poate executa aparatul:
AC-1 se utilizează la receptoarele sau sarcinile electrice neinductive(cuptoare electrice cu rezistenţă)
AC-2 se folosesc la pornirea motoarelor cu inele de contact şi frânare în contracurent.
AC-3 se utilizează pentru pornirea motoarelor în scurtcircuit şi la oprirea sub sarcină.
AC-4 se utilizează la pornirea motoarelor în scurtcircuit, la mersul în şocuri şi inversarea sensului de rotaţie.
În curentul continuu pentru aceste aparate avem următoarele recomandări:
DC-1 sarcini electrice neinductive.
DC-2 pornirea motoarelor în derivaţie şi manevrarea lor în sarcină
DC-3 se utilizează la pornirea motoarelor cu şocuri şi inversarea sensului de rotire.
DC-4 pornirea şi oprirea motoarelor serie.
DC-5 pornirea motoarelor serie, mersul în şocuri şi inversarea sensului la aceste motoare. Aclanşarea şi declanşarea acestor aparate se face printr-un electromagnet care aparţine unui TCA.

TCA-urile sunt nişte aparate în carcase de bachelită ce au o suprafaţă la bază de 50/50 mm şi o înălţime de 100mm cele cu căi de curent de 10A şi 190/198 cu înălţimea de 210 mm cele ce lucrează la 200A TCA-urile pot fi dotate şi cu contacte auxiliare pentru comenzi la distanţă. Părţile mobile ale TCA-urilor se compun dintr-un electromagnet a cărui miez de fier este format din două piese sub formă de “E”, din care una este fixă şi alta mobilă de care sunt prinse contactele mobile. Bobinele pentru electromagneţii TCA-urilor se execută pentru tensiuni de 24V-380V după tensiunile necesare instalaţiilor. Deoarece curentul alternativ trece de 100 de ori pe secundă prin punctul “zero”, cu o spiră de cupru se decalează o parte din fluxul magnetic al electromagnetului, prin aceasta reuşind menţinerea aclanşată a electromagnetului şi un zgomot mai mic în aparat. Dacă până aici am putea repara contactele TCA-urilor, bobinele arse, rigidizarea spirei de decalare a fluxului magnetic, tot la TCA se mai poate elimina din bâzîit, prin finisarea capetelor miezurilor de fier ale capetelor electromagneţilor, eliminarea impurităţilor şi a prafului, lipiri de contacte, schimbări de contacte, şi verificarea arcurilor spirale care au menirea de a micşora timpul de desfacere şi ionizare a aerului, a flamei. Contactoarele şi ruptoarele care se folosesc în curent continuu se construiesc în varianta mono sau bifazic şi au indicativul pentru contactoare MC, iar pentru ruptoare RMC. La aceste aparate întâlnim în plus o rezistenţă economizoare care este scurtcircuitată printr-un contact auxiliar. Contactoarele MC se construiesc pentru puteri de 80: 100:şi 150A iar RMC-urile pentru amperaj de 80 şi 150A Contactoarele electropneumatice folosite tot în CC dar şi la locomotivele Diesel -electrice unde contactul principal este acţionat pneumatic prin intermediul unui piston. Contactoarele stea-triunghi automate se fabrică în varianta cu răcire în “aer” sau “ulei”, poziţiile de lucru sunt semnalizate prin lămpi şi sunt prevăzute cu relee termice de protecţie la suprasarcină a consumatorului.Se fabrică într-o gamă largă de la 42A-1250A având dimensiuni de la 331/230/390 cele electromagnetice şi 433/333/120 varianta de 25A codurile 9320,9321,9330A, 9330B şi contactoarele cod 9160 şi 9180. Poate pare cam fugitivă această expunere a aparatelor, dar să nu uităm că elevul numai în anul I a cuplat şi decuplat cel puţin de 68 de ori automatele de conectare la diferitele operaţii ce le-a realizat atunci. Deci este familiarizat cu multe dintre ele.