La sfârşitul lunii trecute s-a convins şi premierul nostru că „după activitatea depusă dar mai ales după locul pe care ne-a aşezat înţeleapta sa conducere”, nu vom fi primiţi în Uniunea Europeană în viitorii zece ani. Noi, oamenii de rând, ştiam asta demult dar, pasăm-te acest lucru ar fi fost nota bună cu care ne-ar fi condus, dacă ne mai conduce cineva, în aceste momente. Cu toate că se triplează preţul la gaz, iar la energia electrică se dublează, la fel şi benzina, tot timpul suntem aburiţi c-o ducem mai bine. „Chiar o ducem” dacă cheltuelile de regie pentru un apartament sunt acum în medie de 2 milioane, iar salariul minim de 1,4 milioane. Va trebui ca în fiecare lună să luăm bani de la bănci cu dobândă „mică”(57%) să ne plătim taxele. De ce ţinem noi morţiş să trăim nu ne mai spune nimeni, pentru că-i evidentă imposibilitatea acestui lucru. Deficitul lunar care-l trăim şi, care afectează fiecare familie, este cel mai mare din istoria ţării şi datorită faptului că 90% dintre orăşeni trăiesc în blocuri.
Şcolile ne rămân fără dascăli. Cu aşa „cinste” mulţi se lipsesc de licenţele de profil, făcând orice pentru a lua măcar atâţia bani câţi ne pretinde statul să-i dăm. Situaţie incalificabilă. Să pretinzi servicii mai mari decât îţi salarizezi tu bugetarii! Dar nu va dura mult. Sub o formă s-au alta v-a cădea şi această aberaţie imorală. Acest lucru nu s-a fi întâmplat dacă ar fi existat o opoziţie, dar şi aici suntem deficitari. Actualii politicieni parcă ţin să ne mai demonstreze încă odată că nu sunt politicieni, deoarece un adevărat politician ar auzi gemetele unui popor falit cei dus la exterminare. Aşa zişi politicieni au puterea şi o folosesc pentru ale lor scopuri. Dar aşa cum am spus s-au obişnuit cu „pâinea de politician” ce se poate trece ori unde-i bine. N-au o doctrină, de fapt n-au habar cum se conduce o ţară. Lupta opoziţiei este pentru a avea partidul pe „firmă” două sau trei iniţiale, sau constituirea unor guverne fantomă. Dacă am avea opoziţie ar cere alegeri anticipate şi s-ar alege. Asta ar fi culmea, dacă ar fi alegeri, nu am avea pe cine să mai alegem, atât de grozavă-i opoziţia de acum. Pe lângă câte pătimim, cele scrise-s puţine. Doamne ajută-i că nu ştiu ce fac! 15 octombrie 2001
Arhiva autorului
Fie a voastră-ntreaga ţară,
Şi de cereţi, vă mai dăm.(G. Coşbuc)
Da stimaţi compatrioţi, încă mai suntem compatrioţi dar nu ştim cât deoarece guvernul care se temea de moşieri şi nu împroprietăreau ţăranii, au ajuns să dea ţara ca şi cum ar fi moşia lor. În prima fază în marea lor democraţie (că de asta suferă) au solicitat acte de restituire. În baza acelor acte, bune sau rele, ei vor oferi celor care vor avea nevoie, o ţară întreagă. Nu scrie nicăieri cine i-a investit să dea felii de ţară, dar ei harnici cum sunt o fac. Nouă ne-au scos ochii cu „hârtia de un milion” de care tot ei au avut grijă să nu fie bună de nimic, iar dânşii îşi iau lucruri palpabile, concrete şi bune. Am uitat să vă spun că nu avem bani să ne plătim profesorii, handicapaţii şi asistenţii sociali, dar avem bani să construim puşcării, moment în care desfiinţăm şcoli. Nu ştiu dacă se poate mai rău. Nu ştiu dacă această politică este democratică sau tiranică, dar ştiu că nu este bine şi ceia ce trebuie să aibă conducătorii – MINTE – este în mare suferinţă.
În ultimul timp am devenit atât de pro – americani încât le punem la dispoziţie întreaga ţară. Pe vremuri, ruşii, polonezii şi alţii carte ne-au solicitat doar un culoar de trecere a trupelor dar Domnii şi conducătorii acelor timpuri ştiau ce înseamnă aceste lucruri şi nu au ezitat un minut măcar. Gheorghe Gheorghiu Dej ne-a scăpat de cizma rusească, voi îi rugaţi pe americani să vină să ne stăpânească !
Ba mai mult, le dăm ţara şi trimitem fii noştri la război, în locul lor ! Sunt sigur că nu vă daţi seama ce faceţi, ori poate credeţi că mamele fiilor ţării îşi vor sacrifica fiii ca să vă de-a vouă americanii….Coca cola. Dacă vă doriţi relaţii aşa de strânse cu…treaba voastră cu cine, căsătoriţi-vă fiii şi fiicele cu odraslele lui Busch, sau a ori căror vreţi, dar punerea pe picior de război a ţării se face printr-un referendum naţional! Nu uitaţi că Ceaşescu şi-a „comandat” adunarea.
Sunt de condamnat oamenii care fac rău. Nimeni în afară de Dumnezeu nu are drept de viaţă asupra altuia, dar de prea multe ori americanii în a lor istorie erau: „cucii care-şi strigă numele”. Nu-i frumos să-ţi bagi nasul în treburile nimănui mai ales când nu se justifică acest lucru. O mamă spunea:”Dacă mănânci doar o coajă de pâine şi beai apă tot este mai bine decât să fie război”. Treziţi-vă nu împingeţi ţara unde nu-i cale de întoarcere! Care dintre naţii au câştigat ceva de la americani:Havaii, Cuba, Vietnam, Coreea. Voi lângă care ne aliniaţi!
8 octombrie 2001
Mama avea o vorbă: „Omul când n-are ce face-şi sparge casa”.Aşa ne spun unii şi nouă când vorbim despre revoluţie. Mai mult, suntem geloşi şi egoişti văzând că altora le merge mai bine. Ne-am obişnuit „să tragem o fugă” pe la unguri să vedem cum le merge şi lor. În ultimul timp „ne mândrim” să ne comparăm cu bulgarii. Aici merge zicala cu capra vecinului. După păreri formate, verificate şi certe, indiferent cum îi merge bine, unuia sau altuia, noi n-am beneficia de binele lor. Nu li-l putem nici lua nici cerşi. Trebuie să avem binele nostru, făcut de noi şi de care noi să beneficiem. Acum că am trecut de „Cerbul de aur”, îmi aduc aminte ce probleme au fost când s-au gândit să organizeze spectacolul în Piaţa Sfatului. Era nevoie de platforma care să primească scaunele, spectatorii şi toate utilităţile. Nu le-a dat-o nimeni. S-a aflat una care ar fi fost pretabilă la acest scop, undeva prin Ungaria, dar chiria depăşea preţul construcţiei. Braşoveni s-au apucat şi au făcut-o. Aşa trebuia de la început. Imediat după revoluţie m-a uimit preţul mic al convectoarelor pentru încălzirea pe gaz, care ni le vindeau ungurii. Ştiind că fiecare lucru are şi un revers, am ajuns şi la adevăr. Când ruşii au construit conducta de gaz metan care mergea în Germania, ungurilor le-a fost oferit gazul la preţuri modice. Acum, îmi spunea cineva, că atât de mult s-a scumpit gazul în Ungaria că nimeni nu-şi mai permite să-l ardă, aşa că încet, încet, ei renunţă la convectoarele pentru încălzirea cu gaz şi ni le vând nouă. Ne aflăm la un an de când s-a schimbat puterea. Aţi văzut şi lucruri bune şi mai puţin bune. Preţurile în schimb, la alimente şi combustibili au devenit ABERANTE pentru marea majoritate a populaţiei. Când gazul avea un preţ mic, îl scumpeau cu 9-15%. În acest an guvernul a dublat preţul gazului, a energiei electrice, etc. Nu-mi plac discuţiile pe această temă dar cu trei ani în urmă, în plină iarnă, toate taxele de întreţinere şi consum erau mai ieftine decât apa rece din această vară! Este bine?!
Vorbind de partidele politice, singurul partid care şi-a ţinut cuvântul dat alegătorilor a fost UDMR. Ceilalţi…Povestea un moş: „Domnule şti cum se va vota numai peste trei ani?- De unde să ştiu , îi replica-i eu. Va veni un mare ştab la o adunare în pieţele mari ale localităţilor şi va pune întrebarea: care doreşte să facă ceva pentru glia aceasta, pentru oamenii aceştia, să poftească în faţă! Şi acela va fi alesul”. Visăm nu? Am visa mai mult dar de câte ori ne gândim să cumpărăm lubeniţa aceasta copiilor, să nu putrezească pe trotuare, constatăm că banii ne lipsesc. La mai bine, domniile voastre!
1 octombrie 2001!


