Sunt suficienţi analişti politici care studiază ca pe o tablă de şah, fiecare mişcare a politicienilor, din ori ce partid, mişcări care de fapt au un singur scop: câştigarea de noi adepţi şi dacă se poate, noi membrii.

Cu toate observaţiile şi recomandările analiştilor, şi uneori chiar intuind scopul respectivei “mişcări”, adevărul de această dată nu-l dau ei, oamenii de specialitate(uneori şi manevranţi de opinii), ci omul de rând, omul care pune votul în urnă, el face sau desface acele adevăruri. Este foarte adevărat că uneori şi intervenţia electoratului era nesemnificativă, când aveam partide cât păr pe cap(unii), dar ca să spunem, ultima decizie tot electoratul o dă. Ce simte acest electorat, nu prea interesează conducătorii de partide şi alianţe şi de aceea se produc gafe care nici-un copil nu le-ar face.

Când “s-a spart” partidul liberal, mulţi au suferit şi n-au avut cui spune şi nu a fost vorba numai de membrii de partid oneşti, era vorba de mase mari de oameni, tineri studenţi, elevi, care şi-au pus speranţele într-un partid veridic, zice-au ei. Apoi s-au consolat cu faptul că în ţara noastră(nu numai exclusiv în ţara noastră), în momentele deosebite au existat întotdeauna şi trădări. Cu durerea în suflet au sperat ani de zile că Dumnezeu le va da “mintea românului de pe urmă” şi minunea s-a întâmplat. Liberalii şi-au trecut peste orgolii şi au făcut ceea ce era firesc să facă:un partid puternic. Ecourile între români nu s-au lăsat aşteptate, au votat cu ei şi liberalii au intrat la guvernare. A fost guvernarea cea mai bună din toate punctele de vedere. Economia a avut un ritm de creştere undeva la 9%, au crescut salariile şi locurile de muncă şi nu a uitat nici de pensionari cu toate că inundaţiile şi seceta le-a fost pe cap, an de an.Nu ştiu de ce dar după ce unii fac ceva, alţii se bat cu cărămida-n piept. Ce înseamnă acest lucru? Un “adevărat prieten” a lui Tăriceanu, omul cel mai respectat cât a fost la guvernare, a făcut o gaşcă cu care a reuşit să-l anihileze pe fostul prim ministru. A fost gafa de proporţii pe care a putut s-o facă un partid în plină ascensiune, deoarece, chiar dacă se va supăra domnul Antonescu, dar el n-a făcut nimic în acest partid numai “opinie”, lucru ce se v-a vedea chiar la proximele alegeri. Tericeanu era asemuit cu un stejar, spre deosebire de “o frunză-n vânt”. Întrebarea era: “Dece înainte de-al alege pe actualul preşedinte al liberalilor, nu s-a făcut un sondaj liber să fie consultată şi populaţia ţării?” Chiar dacă acest mesaj se făcea doar pe mail. Acest lucru era necesar deoarece atunci când sunt la guvernare, oamenii politici, guvernează ţara şi nu propriul partid. Deci nu este deplasat, ca înaintea de-a alege acel congres  pe şefii unui partid, indiferent de culoare, să fie consultată “ţara” şi atunci nu vor avea emoţii la alegeri.Acum după vorba domnului Antonescu, vom vedea câte “piţipoance-l” vor vota. Uneori gura bate….