Friday, March 27th, 2009 | Scriitor:

Dimpotriva, dar cand lucrezi cu focul, nu trebuie sa-ti tremure mana, nu trebuie sa planeze asupra ta nici o banuiala din partea nevestei daca ai fete in subordine. Acest lucru iti asigura indeplinirea corecta a datoriei. Pe de alta parte, invatand pe cineva o meserie, aratandu-i cum sa lucreze, te afli mereu foarte aproape de acea persoana. Practic nu exista distanta intre tine si persoana ce se instruieste daca punem la socoteala faptul ca orice dascal trebuie sa castige increderea elevului sau, ca persoana sa sa-i dea o anume siguranta. Din acest punct de vedere si distantele sufletesti se estompeaza, ca si dascal esti ca un nud expus in fata ucenicilor. Acestea sant momente deosebite. O singura atingere, o privire, un zambet poate fi un semnal fulminant intr-o viitoare dragoste intre cei doi. De multe ori auzim ca unii sau altii au luat-o razna. De fapt ei nu au luat-o razna. Nu si-au putut infrange pornirea de om sanatos, activ in fata frumosului, a tineretii, a ispitei in ultima instanta. Nu i-a mai ajutat puterea sa se opreasca. Totusi, nu ne putem indragosti zilnic si de fiecare fata. Constienti fiind mereu de ceea ce am fi capabili sa starnim, lectiile ce le facem trebuie sa le „traducem”. Nu numai lectiile, ci si gesturile, vorbele si chiar meseria trebuie explicata altfel, pentru a putea preda tinerelor eleve. In gesturile, vorbele si tinuta noastra, in ajutorul ce-1 dam la invatarea meseriei sub nici un motiv nu trebuie sa starnim, sa cream confuzii, sa dam raspunsuri cu doua intelesuri. Eleva trebuie sa fie convinsa ca daca ai pus mana pe ea, este pentru a o ajuta, a o feri, a o indruma. Chiar daca am mangaiat-o, ea trebuie sa recunoasca in aceasta gestul unui parinte si nimic mai mult. Numai astfel ne vom putea transmite cunostintele in meseria ce urmeaza a o invata eleva. Bineinteles, noi le stim pe toate astea si, asa cum am mentionat, pentru fete in mod special trebuie sa traducem vorbele, miscarile, indemnul, ajutorul si tot ce compune transmiterea de cunostinte, formarea de deprinderi in meseria aleasa. Uneori trebuie sa ne explicam si pe noi cu fiinta noastra psihica, pentru a nu exista nici un fel de zbucium si confruntari intre dascal si eleva. Sa fim primii constienti de faptul ca amorsarea unei iubiri intre eleva si dascal e o problema cu implicatii incomensurabile in viata celor doi si a celor din jurul lor.
Dar eleva? Ea cum primeste toate acestea, tot traducand? Asa cum precizeaza datele statistice, la peste 50 % dintre femei actul sexual nu le spune nimic. Nu simt o atractie pentru asa ceva. Practic, nu le intereseaza. Cand se vor casatori, ,,va fi cum va fi”. Acum, acest lucru nu le preocupa. Cu toate acestea, nimeni nu poate jura ca ele s-ar indragosti dupa alt retetar. Asa ca atat aceste fete, cat si cele care sant mai active in viata sexuala se indragostesc la fel si bineinteles ca aceasta iubire se poate revarsa si asupra dascalului. Exista si cauze obiective care franeaza dragostea elevelor fata de dascal. Varsta. Deci, din capul locului nu se pune problema, el avand cel putin cu un prefix mai mult (zece ani) decat ele. Apoi nu e genul ei. De multe ori nu-i „nici rupt din soare”. Pe de alta parte, zilnic ar putea-o jigni neobservand-o sau lezandu-i demnitatea cu vreo nota ce nu i-ar satisface orgoliul. Acestea sant barierele intre ei, bariere care-1 protejeaza pe el, pe dascal.
Dar daca totusi eleva s-a indragostit de el, ce-i de facut? El prima data nu a observat nimic, apoi s-ar putea sa nu inteleaga intrucat el tine la acea parte de tara care-i nevasta lui, copiii lui, intr-un cuvant, familia lui. Sigur ca l-ar putea ispiti tineretea, frumusetea, dar nefiind sperjur, a ramas la „nu stiu”, „nu cunosc”, ,,nu ma bag”. Poate fi greu, fiindca fata si-a dat seama ca-i genul ei, ca nu are motiv de respingere fata de ea. Pentru ea este de neinteles acea particica de tara a lui. Ea tatoneaza tot timpul terenul. Lui ii este foarte greu si a observat ca nu-i lipseste mult pana sa alunece.
Poate ca ceea ce 1-a salvat pe el a fost tocmai faptul ca EA VREA. In conceptia lui de viata (perimata de altfel), la capitolul dragoste si chiar la munca a predominat orgoliul: accepta numai ca el sa VREA. In momentul in care a vrut ea, pentru el s-a spulberat interesul si a inceput amortirea simturilor. Ea nu mai era o nebuloasa, o sursa necunoscuta de placere, devenise o femeie cu pretentii pe care si le aroga neavand inca dreptul la ele.
Sigur, ea nu avea nici experienta si nici rafinamentul lui si de aceea ea nu si-a putut proteja dragostea pentru el care se revarsa ca un fluviu, dar din acesta lipsea stanca ce urma sa starneasca involburarea.

Puteti urmari raspunsurile la acest articol RSS 2.0. Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.