Am povestit această nenorocită întâmplare datorită faptului că fratele şoferului a trăit infarctul, pe când şoferul a murit de aceeaşi boală în braţele medicilor care-l asistau.
– E adevărat că ne-au adunat astăzi aici unele evenimente triste, intră în vorbă de această dată un orăşean get beget, unul trecut şi prin recenta revoluţie. El a fost invitat, ca şi ceilalţi de altfel, să participe la această zi de pomenire. Să nu uităm că este şi o zi aniversară, este şi Toma şi de aceea mă gândesc să mut poveştile în altă zonă. De fapt o să redau povestea unui amic al meu, poveste care cred că oarecum ne-a afectat pe fiecare: “Eram după vreo cinci ani de “televiziune de două ore” în care ni se transmiteau “indicaţii preţioase” şi imediat după “plătirea datoriilor externe”. Era o dată care a devenit foarte tristă pentru multă lume, cu toate că “de sus” ea a fost transformată în sărbătoarea acelor zile. Pentru mine ca salariat al unei şcoli, am aflat că fostul nostru director, om de o probitate profesională deosebită, înzestrat cu spiritul dreptăţii, psiholog de marcă, care a promovat multe “viitoare talente”, a avut neşansa să fie operat în ziua în care s-a “celebrat” achitarea datoriilor externe, care a culminat c-o demonstraţie fără precedent. Poate să fie exagerări, dar numai în Baia Mare au fost scoşi la miting peste 8000 de oameni, oraşul fiind practic blocat din strada Baia Sprie şi până aproape de gară şi de la Casa de Cultură până la hotel Mara – Traian, cu lozinci, pancarte, tablouri, şi evident, manifestanţii. Această scurgere masivă de oameni la această “grandioasă manifestare” era ordonată. Unii oameni fiind scoşi chiar de la muncă, dar era şi una dintre ultimele curiozităţi manifestate de popor în sensul că exista obişnuia ca la marile demonstraţii să se laude cu “viitoare drepturi sau libertăţi” care ne vor mai fi acordate, acceptate sau alte “îmbunătăţiri” ale “nivelului de trai” hotărâte de… Toţi doream să ştim după atâtea privaţiuni ce recompense vom primi, noi conştiincioşii care ne-am plătit datoriile făcute de DÂNSUL sau DÂNSA, la care noi n-am avut parte. Ca şi acum de altfel. Neşansa fostului nostru director era materializată prin faptul că el a fost operat în ziua respectivă când personalul medical al Spitalului a plecat aproape integral la… ADUNARE. Stau şi mă întreb ce s-ar fi putut întâmpla dacă atunci am fi avut hoţii de astăzi, atunci când ne permiteam să lăsăm oraşul pustiu şi noi să mergem la DEMONSTRAŢII.