Sunday, December 27th, 2009 | Scriitor:

DEFINIŢII EPIGRAMATICE

Oratorul

Cu atenţie-l ascult
Cât de mult vorbeşte…
Spune, uneori, mai mult
Şi decât gândeşte.

Reţeta

Aceasta, toată lumea ştie,
Că este-un petic de hârtie,
Eliberat de doctor X,
Bilet de voie pentru Styx.

Tezaurul

Una, două tone de-aur
Reprezintă un tezaur,
Ruşii nu ni l-au luat,
Noi l-am dat, ei l-au “păstrat”!

Toba

E mezel şi instrument
Care face gălăgie,
Pentru multă vorbărie
Este de “eşapament”.

Ţiganul

E nomad şi este om,
Unii, azi, îi zic şi rrom
Eu prefer, ca multă lume,
Băutura cu-acest nume.

Umbra

Uneori e-n urma ta,
Alteori o poţi călca,
Doar atuncea nu e bine
Când mai mare-i ca şi tine.

Valsul (“Dunărea albastră”)

In frumoasa ţară-a noastră
Dans e, ce te duce-n rai,
Dunăre doar dacă ai
Nu şi-o viaţă prea albastră.

Vipera

E-o reptilă-otrăvitoare
Şi-are tare mult venin,
Te-otraveste din senin
Dacă are şi picioare.

Zebra

Ca animal e unul blând,
Dar ca marcaj la traversare
De nu-l respecţi măcar în gând,
Eşti predispus la-nmormântare.

Mircea Micle

Semidoctul

Abecedaru-a fost şi îi
Tot cartea lui de căpătâi…

Category: revista spinul
Puteti urmari raspunsurile la acest articol RSS 2.0. Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.