Friday, April 24th, 2009 | Scriitor:

Ce vremuri! Şi acuma sunt, dar nu aşa cum erau atunci. Începând cu adunarea de la Pesta a deputaţilor bănăţeni de la 1848, continuând cu Adunarea românilor din Caraş în acelaş an, pentru revindecarea drepturilor naţionale şi autonomia bisericii ortodoxe române, apoi în anul următor generalul Bem ne ocupă Banatul, ca în 8 mai să îl ucidă pe Petru Dobra şi Ion Buteanu, după care moţii eliberează Abrudul de la Hatvany a cărui armată va fi decisiv învinsă între Roşia şi Abrud. La 1851, cam tot la data aceasta, apare la Paris, în două numere, Junimea Română iar Nicolae Bălcescu ţine conferinţa:” Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”. La 1852, Theodor Aman pictează “Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul”. În 1853 tot pe un 9 mai se rup relaţiile ruso-turce care este preambulul războiului Crimeii. La 1864 tot în 9 mai se descoperă
complotul Sutzu-Lambert ce viza răsturnarea lui Cuza. În 1866 pe 10 mai (în acte este trecut 9 mai), prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen devine domnitor al României sub numele de Carol I. 1876 se formează un guvern liberal Emanoil Costache Epureanu. 1877 este Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor care proclamă independenţa României. În 1887 se promulgă Codul comercial. 1881 ia fiinţă CLUBUL constituţional condus de P.P. Carp. 1898 congresul V al PSDMR.
Toate aceste date sunt un fragment din bulversata istorie a românilor, dar în acelaşi timp ne relevă că pentru români primăvara este anotimpul trezirii, a marilor acţiuni.
În acest context şi membrii Clubului ”Spinul” s-au “trezit” că le trebuie o nouă conducere şi evident că au ales cea mai bună conducere, adică VECHEA CONDUCERE. Cu un lucru aşa de important dus la bun sfârşit, am trecut la lucrurile ordinare, care au început cu cedarea, într-un moment de omenie a Doamnei Găinariu a sălii cenaclului …unora. Noi ne-am văzut cu această ocazie daţi afară. Semi-fericiţi ne-am dus la Sala pentru copi a Bibliotecii, unde probabil dintr-o neobrăzare crasă, cei cărora le-am cedat Sala Cenaclului după câtăva vreme, ne-au evacuat şi din acest spaţiu, de această dată prin inundare cu foarte multe persoane.
Nespus de “fericiţi” am plecat de aici. Bărbaţii într-o parte femeile unde au vrut, cert este
că am vrut să ne stingem amarul şi să ne cinstească noua conducere. După vreo douăzeci de minute de întreţinere doi cu doi şi mai rar în patru, am plecat amărâţi la ce preţuri a ajuns berea la halbă .

Puteti urmari raspunsurile la acest articol RSS 2.0. Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.