Tag-Archive for » 2007 «

April 24th, 2009 | Scriitor:

Ca şi altădată, şi în acest an ne-am adunat pentru a încheia şirul şedinţelor noastre epigramistice.Din oficiu aceste şedinţe trebuie să fie agreabile, de bună dispunere, de bunăvoinţă. Am încheiat un an cu realizări remarcabile. Nu le reiterez încă odată deoarece am făcut acest lucru când s-au realizat ele, dovadă însemnările de mai înainte. Deci ne aşteptam la un adevărat aer sărbătoresc. Aşa am crezut … dar :după felicitările adresate colegului nostru, de către fiecare membru al clubului, pentru cartea de CATRENE recent editată, şi cu toate acestea, domnia sa, râvneşte să devină “epigramist”. După această euforie colectivă, am văzut şi ultimul număr al revistei realizate de noi, număr catalogat de directorul ei, domnul Filip Romulus :”ca o revistă cu mult mai reuşită ca celelalte” .specificând punctele în care dânsul consideră că aceasta este superioară sau mai bună decât celelalte numere ale revistei.Domnia sa face o referinţă specială, la calitatea noilor epigrame, la numărul lor destul de mare(a fost din ce alege), cât şi la alcătuirea propriu zisă a revistei. Dar… cam atât ne-a fost!
Ne-a luat în primire, pe rând, domnul preşedinte Şiman, care a început cu “micile” observaţii: Pe copertă există două greşeli la o singură epigramă, care se datorau… tehnoredactorului, ce momentan nu este printre noi. Păi cum altfel? Apoi mi-a venit mie rîndul să fiu “luat în primire”. Cum am “compus” o asemenea propoziţie care se înşiră pe 12 rânduri. Adevăr adevărat, dar(ziceam în gândul meu) de ce nu l-a observat pe Odobescu care are propoziţii uzuale de şase-şapte rânduri şi nu de puţine ori şi de 21 de rânduri, modalitate folosită în “Pseudo – cynegeticos”. Cu toate acestea este posibil, încă nu m-am gândit să studiez dintr-un asemenea punct de vedere o operă, fără a da vina pe Odobescu, dar sunt sigur că are şi propoziţii mai lungi, şi pe el nu la certat nimeni. Asta este întradevăr este o chestie, dar problema care eu mi-o pun mie, de unde mi-am făcut eu acest obicei. Ca ori ce amintire dragă, mi-am adus destul de repede aminte. În timpul cât scriu, respiraţie îmi este înfluenţată de cursivitatea scrisului şi îmbăcarea respectivei idei în acea propoziţie. Inspir aerul în piept în momentul în care mă apuc să scriu, şi pe când se termină răsuflarea, se întâmplă că se termină şi propoziţia. Veţi spune că aşa face fiecare. Exact, dar nu uitaţi că în tinereţe am fost cândva trombonistul Fanfarei Minere din Rodna. S-ar putea ca de atunci capacitatea pulmonară să se fi dezvoltat…mai mult ca a unui epigramist obişnuit. Deci până când se goleşte plămânul, rândurile cresc…şi cresc… exact până unde a spus domnul Şiman. Înţelegeţi şi dumneavoastră … de la trombon mi se trage!
Ei şi nu vreau să vă povestesc că, dacă mi-a acordat mie o bucată mai mare de timp pentru a mi se face observaţii, celorlalţi se pare că le-au ieşit mult mai bine virgulele. Deci îmblânzit, preşedintele nostru, ca ori ce tată iubitor, dar sever, ne-a obligat să facem pe loc câte-o epigramă-definiţie. Ne-am executat.Lucrăm…
Din ce ştiţi, când facem un cadou unei persoane, îi cumpărăm un obiect pe care noi ni l-am fi dorit. Nouă ne lipseşte. Aşa s-a brodit şi acum. Eu dacă n-am maşină am scris o epigramă despre automobil. Numai că, în grabă, la repezeală, mi-a ieşit automobilul, epigrama, defectă. După acestea discuţiile s-au destins şi am colindat colinda “O ce veste minunată”. Ciudat nu ne-am mai dat duşi. Parcă aşteptam ceva. Până acuma, la fiecare şedinţă s-a brodit a fii o aniversare a unuia sau a altuia. Acum totul a fost pe sec.
SĂRBĂTORI FERICITE CU SĂNĂTATE ŞI LA MULŢI ANI!!!
Baia Mare 12 decembrie 2007

Categori - citeste on line: cronica sedintelor  | Tags: , ,  | Comments off