Gross Tomas
Pseudonim Toma G. Rocneanu
Data naşterii 18 – noiembrie – 1943
Locul naşterii Rodna Veche, Bistriţa Năsăud , România
Părinţii Gross Cosma (strungar în fier – sef cadre IPEIL Rodna) ; Iulia ( născută -Terşansky; referent II IPEIL)
Studii – Sc. generală Nr.1 Rodna Veche (1949-1957);
– Sc. profesionala lacatusi de mina ; Grupul Scolar Miner Baia-Mare (1957-1960);
– Sc. tehnica de maistri (1965-1967) ; Grupul Scolar Minier Baia-Mare;
Functii – Lucrez 2 ani (1960-1962) în mina Rodna ca lăcătuş de mină după care ocup postul de tehnician electromecanic şi apoi maistru instructor la Grupul Scolar “Gheorghe Lazar”(1967-2007),de unde m-am pensionat.
– Data primiri in “Asociaţia Scriitorilor Baia Mare” Nr.28 din 31-octombrie-2002
Data primiri in Clubul epigramiştilor SPINUL – Baia Mare Nr.6 din 4 mai 2004
Din 2008 Membru al Uniunii Epigramiştilor din România carnet 160
Colaborari la ziare şi reviste judeţene şi centrale
OPERA TIPĂRITĂ
1993-“DESTINE CONJUGATE”. (Editura Gutinul, Baia Mare)
1998- “TÂNJIND DUPĂ SOARE” , un omagiu adus oamenilor de la catedră, elevilor cu rezonanţă şi în viaţa lor dincolo de zidurile şcolii noastre. (Editura Ariadna, Baia Mare )
1999- “TODUŢ” (Editura Ariadna, Baia Mare )
-“PRIETENUL MEU ANDREI” (Editura Omega, Baia Mare )
2000- “GAZETA DE SUFLET” (Editura Iso, Baia Mare )
– “IUBIRILE ELISABETEI” (Editura ISO, Baia Mare )cărţi dedicate dragostei de oameni.
2001- “NĂSCUŢI ÎN TIMPUL ALTORA…” (Editura Omega, Baia Mare )
– “LA PORŢILE IUBIRII” (Editura Scriptorium, Baia Mare )
2002- “URSITE LA SUBSOL “(Editura Risoprint, Baia Mare ).
2003- “SUFLETE-N DERIVĂ”-(Editura Risoprint, Baia Mare)
2004- “METAFORE NETERMINATE”
“VÂNARE DE VÂNT”
“STAMINA ROŞIE”
2005- “SĂGEŢILE RITMATE”- epigrame-coautor. Editura Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu”-Baia Mare
“ASCULTĂ VÂNTUL” Risoprint Cluj-Napoca 2005
“CART LA “PORŢILE TRISTEŢII” Risoprint Cluj Napoca 2005
“MINERII ARDEALULUI “ vol I – pag. 432 Risoprint Cluj – Napoca 2005
“MINERII ARDEALULUI ” vol II – pag. 446 Rosoprint Cluj – Napoca 2005
“ MINERII ARDEALULUI” vol III – pag. 477 Risoprint Cluj – Napoca 2005
“MINERII ARDEALULUI” vol IV – pag. 281 Risoprint Cluj – Napoca 2005
2008 – CĂRTICICA DE VACANŢĂ– Eurotip- Baia Mare 2008 proze, epigram,şi anecdote-pag 85
TOLBA CU TEPI (epigrame) Clubul epigramistilor “SPINUL” Baia Mare – coautor – Ed. Biblioteca Judeteana “Petre Dulfu” 2009 – Baia Mare, pag. 128.
Ucenici la “crestinii” din trei tari (roman) Ed. Eurotip – Baia Mare – 2009, pag. 168

Cele patru volume ale “Minerilor Ardealului”, au fost premiate şi considerate “Cărţile anului 2005” la “Sărbătoarea castanelor” , 1 octombrie 2006
ZIARISTICĂ
PUBLIC ÎN ZIARUL INFORMAŢIA la rubrica Cultura şi politica omului de cultură. Am peste 100 de articole publicate în DE TOATE PENTRU NOI la rubrica:Însemnări de scriitor Anul IV-30 octombrie 2000 până la Numărul 179-232 18 noiembrie 2000, 48 de articole) În Ziarul “OPINIA” la Pagina culturală am publicat 17 articole. În ziarul INFORMAŢIA ZILEI DE MARAMUREŞ la rubrica: Cultura şi politica omului de cultură public săptămânal Mi-a apărut un articol şi în ŞCOALA MARAMUREŞANĂ revistă editată de Casa Corpului Didactic şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş.
CĂRŢI TEHNICE

-LĂCĂTUŞĂRIA DE MÂNĂ –1993
-PRACTICA ELECTRICIANULUI DE ÎNTREŢINERE şi REPARAŢII- 2003
-ÎNDRUMĂTOR METODIC PENTRU MAIŞTRI INSTRUCTORI care predau la Şcoala de Arte şi Meserii cl a IX.—2004
-ÎNDRUMĂTOR METODIC PENTRU MAIŞTRII INSTRUCTORI care predau la clasa a X-a Şcoala de Arte şi Meserii- anul 2004.
INDRUMĂTOARELE METODICE au fost PREMIATE – la « CĂRŢILE ANULUI » în 2005 octombrie 02. Baia Mare la SERBĂRILE CASTANELOR din Baia Mare

REFERINŢE CRITICE:
IN COTIDIENE
1 – POVESTIRI LA GURA SOBEI – Ion Burnar – Clipa 23 septembrie 1993
2 – O LUME A ADÂNCURILOR SUFLETEŞTI – Gheorghe Savu Graiul Maramureşului- 17 septembrie 1993
3 – DESTINE CONJUGATE – Simion Bârle – Graiul Maramureşului 19 noiembrie 1993
4 – TÎNJIND DUPĂ SOARE cu Toma G. Rocneanu, sau spovedania ortacilor-Ion M. Mihai -Glasul Maramureşul 5 august 1998
5 – TÂNJIND DUPĂ SOARE – Ion Burnar – Observator 16-22 martie 1999
6 – TOMA G. ROCNEANU – autorul a patru cărţi de excepţie – Ramona Ulici – Opinia 26 II-2000
7 – TOMA CEL DEDICAT SCRISULUI – Grigore Ciaşcai – Opinia 10 iun.2000
8 – VREMEA POVESTIRILOR – Grigore Ciaşcai – Opinia 24 iunie 2000
9 – TODUŢ de Toma G. Rocneanu sau altfel despre minerit – Ion Burnar aprilie 2000 -Glasul Maramureşului.
10 – GAZETA DE SUFLET un modest omagiu adus ziariştilor maramureşeni. Marinela T. Filip-Glasul Maramureşului martie 2000.
11 – O GAZETĂ DE SUFLET pentru toţi ziariştii – Ramona Ulici 23 martie 2000-Opinia
12 – UN AUTOR CARE ŞTIE IUBIREA ŞI IERTAREA – Marinela T. Filip 4 decembrie 1999-Glasul Maramureşului.
13 – CITITORII – SUB PATRAFIRUL ZIARIŞTILOR – Ion Burnar Glasul Maramureşului 23 martie 2000.
14 – CU PERFORATORUL ÎNTR-O MÂNĂ ŞI CU CONDEIUL ÎN ALTA – Ion Burnar – Glasul Maramureşului februarie 2001
15 – SPOVEDANIA “PRIETENULUI ANDREI” – Ion M. Mihai – Opinia 21 aprilie 2001
16 – “NĂSCUŢI ÎN TIMPUL ALTORA…” de Toma G. Rocneanu. Marian Ilea – Glasul Maramureşului 3 noiembrie 2001
17 – LANSĂRI DE CARTE ÎNTRE ELEVI – “Ursite la subsol” de Toma G. Rocneanu – Ion Burnar – Informaţia zilei de Maramureş – 28 decembrie 2002
18 – URSITE LA SUBSOL Alina Talpoş – Glasul Maramureşului 14 decembrie 2002
19 – TOMA G. ROCNEANU “SUFLETE-N DERIVĂ” – Romulus Filip – 6 ianuarie 2004
20 – NE SALVEAZĂ O MESERIE BINE FĂCUTĂ – “Practica electricianului de întreţinere şi reparaţii” autor T. Gross – Nicolae Goja – Graiul Maramureşului – 12 februarie 2004
21 – ZILELE UNUI MINER ÎN ZECE CĂRŢI DE PROZĂ – Nicolae Goja – Graiul Maramureşului 26 ianuarie 2004
22 – RECURS PERMAMENT LA MINE ŞI MINERIT – “Toma G. Rocneanu – Suflete-n derivă” –Ion M. Mihai – Graiul Maramureşului 28 februarie 2004
23 – VÂNĂRILE DE VÂNT ALE LUI TOMA G. ROCNEANU – Ion Burnar- Informaţia zilei de Maramureş 7 decembrie 2004
24 – UN PUBLICIST PRODUCTIV – Jurcă Ştefan – Informaţia zilei de Maramureş 6-I- 2005
25 – “SĂGEŢI RITMATE DIN BAIA MARE” – Ionel Andraşoni – Informaţia de Cluj – 5:11 iunie 2005
26 – Anunţăm că SPINUL a scos “Săgeţi ritmate” Gheorghe Peter – Graiul Maramureşului 17 februarie 2005
27 – O CULEGERE DE EPIGRAME: “SĂGEŢI RITMATE” Ion Burnar Informaţia zilei de Maramureş 1 martie 2005
28 – ANTOLOGIA DE PROZĂ “MINERII ARDEALULUI” Grigore Ciaşcai – Informaţia zilei de Maramureş – 12 ianuarie 2006
29 – SCRIERI ÎN SERIE – Augustin Cozmuţa – Graiul Maramureşului 10 ianuarie 2006
30 – “MINERII ARDEALULUI” O ADEVĂRATĂ EPOPEE A MINERITULUI – Anca Goja – Graiul Maramureşului 13 ianuarie 2006
31 – UN IMN ADUS CREŞTERII ŞI DESCREŞTERII “IMPERIULUI” MINERESC – Ion Burnar – Informaţia zilei de Maramureş 24 ianuarie 2006
32 –RECVIEM PENTRU EROI NECUNOSCUŢI ŞI FILOANE SECATE – Nicolae Scheianu – Graiul Maramureşului 4-5 sâmbătă – duminică, februarie 2006 şi în Cetatea Rodnei anul III nr. 19-22 ianuarie –aprilie 2006 Editată de Biblioteca comunei Rodna
33 – ISTORIA DUPĂ TOMA Ştefan Jurcă Informaţia zilei vineri 9 iunie 2006
34 – INTERVIU CU PROZATORUL TOMA G. ROCNEANU – Nicolae Scheianu în “ eStrada” An II Nr. 3, 14.01.2007

ÎN PERIODICE:
PRO UNIONE
35 – PRIETENUL MEU ANDREI-de Toma G. Rocneanu- Vasile Dobra -6 februarie 2000
36 – TOMA G. ROCNEANU – GAZETA DE SUFLET ŞI FRUNZELE VIEŢII – Dumitru Rusu – 6 februarie 2000
RĂSUNETUL – Judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD-
37 – UN SCRIITOR MINER, DESPRE MINERI 11 aprilie şi 18 aprilie, 2001 prof. Liviu Păiuş şi în Nr. 4123 din 14 februarie 2006

VIAŢA BIBLIOTECILOR
38 – BIBLIOTECA COMUNALĂ ŞI IMPORTANŢA EI EDUCAŢIONALĂ ACTUALĂ –
Bibliotecar ing. Nacu Simion
39 – MESAGERUL – revistă de cultură a judeţului Bistriţa – Năsăud din 14 februarie 2006.
40 – CETATEA RODNEI – O AMPLĂ TETRALOGIE DESPRE MINERI* , prof. Liviu Păiuş
Anul III, Nr. 28-30 octombrie-decembrie 2006
41 – ACUS – an III Nr.- 10, aprilie-iunie 2007. Revistă de epigrame şi umor a Clubului umoristic “Nicolae Olahus” din Sibiu.

ÎN VOLUME:
LAURA TEMIAN, OTILIA MARINESCU, ANA-MARIA BREZOVSZKI-
42 – AUTORI MARAMUREŞENI – Editura Umbria Baia Mare-2000 pag. 482
Rocneanu, Toma G.
ION M. MIHAI-
43 – SCRIITORI DIN MARAMUREŞ – Editura Limes Cluj-Napoca-2003 pag.146
TOMA G. ROCNEANU Spovedania “Prietenului Andrei”
LIVIU PĂIUŞ-
44 – MONOGRAFIA COMUNEI RODNA VECHE – Editura George Coşbuc-Bistriţa 2003. vol II pag.156-158 -Toma G. Rocneanu-
CONSTANTIN TONI DÂRŢU
45 – PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR 1950 – 2000 Casa de editură VENUS – Iaşi 2006 pag.293-320 Toma G. Rocneanu, profesor, scriitor, membru al Asociaţiei scriitorilor din Baia Mare
ION M. MIHAI
46 – LECTURI SUBLIMATE – 2006 Ed. RISOPRINT Cluj- Napoca pag.300 pag.214-216
BIBLIOTECA “OCTAVIAN GOGA” CLUJ-NAPOCA
47 – EPIGRAMIŞTI LA ŞCOALA…VIEŢII Editura PRO ViTA-Cluj Napoca pag 10 – 2006
48 – ANUARUL EPIGRAMIŞTILOR ROMÂNI 2007 Gheorghe Culicovschi Ed. Ridendo-Câmpina. 2007 pag. 92
49 – PLEDOARIE PENTRU EPIGRAMĂ Vol II – Gheorghe Culicovschi Ed. Ridendo-Câmpina 2007 pag. 200 – 400 pag. 329-330.
50 – SĂGEŢILE LUI CUPIDON (Concursul naţional de epigramă:”Mircea Trifu” Bucureşti) Culegere alcătuită de prof. Dr. Elis Râpeanu Ed. Făt Frumos – Bucureşti-2007

“Trăim bine”

A cădea…(eventual) pe gânduri,
Nu pot s-o fac că ele nu mă lasă:
Astăzi, nu mai stăm la rânduri,
Dar puţine-am adunat în plasă.

“Binele public”
Ne plângem iarnă după iarnă,
– Că ni-i frig, că n-avem hrană –
Se-nţelege din ăst bai.
Iarna “întoarsă” e…în”rai”

“Unii aleşi n-au nici “bacul”

Vezi, şcoala vieţii-i un balsam
Şi poate-o bună promovare,
Cu căt de multă şcoală am,
Doar la borfaşi îs…cel mai mare.

Neputinţele guvernului

“Toate vechi şi 9 toate”…
Pentru-a pune ţării roate,
Planuri mari, ce viitor:
Facem ştraf … cu reactor.

Bucurie de primar

Iată iarna, ca un dar,
Ce-l încântă pe primar:
Tot ce nu e de văzut
Sub zăpadă a căzut.

Gospodarilor

Primari avem, dar şi drumari,
Au reparat şi trotuare,
Dar plâng pietoni proletari
Că toate-au devenit… parcare.

Regrete
Când iarna mantia-şi coboară,
Cu friguri mari şi gheţărie,
Surprins întrebi, a câta oară:
Cam ce putea o pri-Mărie?!

Primarul

Geaba eşti primu-n oraş
Şi-ţi doreşti a face bine,
Ai tăi sfetnici au un naş:
Deci, ei nu vor fi cu tine..

Unei doamne

E înaltă, e frumoasă,
Toţi ar vrea s-o aibă-n casă;
Vrăjitoarea…din.partid
Pune politruci la zid.

Guvernul îşi “repară” greşelile —
( Întroducând fier în pâine)
Am greşit votarea-atunci…
Şi-n oraşe, chiar şi-n lunci;
Viaţa ni-i deosebită,
Pâinea ne e… ruginită!

Neglijenţa guvernelor,
(Pensionarii, n-au case, n-au adrese).

Bine-ar fi cum este-acum:
Pensii, patru, am pe drum:
Pensiile celor care,
Nu au case…n-au “parcare”.

– Stelescule!…Te rog frumos…nu te juca…asta-i lucru dracului…apoi, daca sectia ta a fost sparta? Cine te mai crede…nu te poti duce fara procuror!… Mai ai putina rabdare!… Suna telefonul. Seful pazei s-a repezit sa-l ridice:
– Da…flotatia…da…este aici…Poftiti Domnu’ director! Va cauta procurorul militar!…Directorul ridica receptorul:
– Alo!…Da…Da…eu…Ce sa-ti spun? Noi am gasit un fost angajat de-al nostru…dormind gol pusca in hala compresoarelor!..Da…Da….Cred ca te intreseaza , oricum, Nelule, te rog vino pana aici! Bine…si aseza receptorul in furca, apoi se adresa lui Andrei:
– Daca pe tine nu te-ar fi apucat nabadaile, mai puteam dormi si noi un ceas doua, daca n-ar exista persoane care violeaza drepturile altora si, pe deasupra, isi mai exprima si preferintele…cam ce procuror ar dori sa-l “instrumenteze”. De dorintele lor trebuie sa tinem cont, fac parte din “Drepturile omului”, ale noastre drepturi le poate viola orice tembel si nu deranjeaza pe nimeni…
– Domnule director …i se adresa Andrei, dumneavoastra ati vrea sa va instrumenteze procurorul Napradean?
– Auzi, Andrei!…Nu eu mi-am descoperit curul inaintea oamenilor. Nu eu violez drepturile concitadinilor mei asa ca nu ma baga pe mine in oala ta. In plus, iertate-mi fie vorbele, tie ce impresie ti-as face daca m-as duce la tine acasa, m-as dezbraca in curul gol si as dormi unde mi-ar conveni, nu unde, de regula, dorm oamenii.
– Domnule director…
– Andrei, il intrerupse directorul, dupa ce ai facut lucruri departe de logica, crezi ca suntem dispusi sa mai si ascultam peroratiile unuia care a avut nerusinarea sa faca ce-ai facut si acuma ne dai si lectii, tu, din cauza caruia, noi, in asta noapte inca n-am putut dormi? Ce dracu cautai in sectie in capul noptii?!! N-ai avut de cine-ti bate joc? Nu de aici ai mancat si tu paine aproape doi ani!!!Bine ca nu ti-ai facut si celelalte nevoi, desteptul dracului!
Directorul baga mana in buzunar, isi scoase pachetul cu tigari, aprinse una si trase cu voluptate din ea. S-a lasat o liniste grea. Nimeni nu mai indraznea sa zica nimic…Se facuse ora sase ..Oamenii schimbului isi preluau posturile…
– Domnule director, va rog sa nu va suparati…poate nici eu nu am gasit cuvintele potrivite…va inteleg starea dumneavoastra nervoasa. Nu am si nici n-am avut intentia sa-mi bat joc de cineva, dar in aceasta “afacere” este inclus si procurorul Napradean, cauta sa se scuze Andrei.
– Ce vrei sa spui cu asta?! se rasti la el directorul.
– Doresc sa spuna ca Napradean, fiind insurat, are o nevasta foarte seducatoare. Partea trista e ca ea profita de farmecele ei si mai seduce cate un barbat. Nu-i cunosc frecventa escapadelor ei…dar stiu atat, ca face rau…face foarte rau. Anul trecut, un prieten de-al meu, burlac, a fost condamnat, fiind “instrumentat” de Napradean…ca ar fi violat… o femeie…

Nu-mi pot da seama nici acum cat timp am dormit pe pamant, dar dupa vreo trei luni, cu multi dintre cei care am fost atunci la “trageri” ne-am intalnit in Spitalul T.B.C. Deja aveam umbre pe plamani. Despre unele aspecte petrecute in acest spital, imi doresc sa-ti povestesc. Din viata mea, din viata lor…
In ziua despre care incep a-ti povesti, nevasta unui tigan, femeia lui, venise la spital cu “ceva de-ale gurii”. Barbatul ei a batut-o si a aruncat mancarea peste balconul spitalului…
– Mie sa-mi aduci horinca! urla tiganul.
– Barbate!… tu stii ca nu ai voie?!
– Cine, voi imi spuneti mie ce am voie si ce nu?!…Daca nu-mi aduci horinca, sa nu te mai prind pe aici! Cara-te…
Femeia, plangand, cu coltul basmalei in gura, se indrepta spre iesire. O femeie, internata si ea, cu TBC activ, se lua dupa ea si, mai mult s-o linisteasca, o intreba:
– Da ce are omul tau, ca-i asa turbat?
– Multe!…De fapt, putine. Putine-i sunt zilele pe care le mai are de trait! I-a mai ramas sa-si vomite, doar un sfert de plaman…ca sa-i ramana “pieptul” gol de tot…fara plamani!
– Totusi de ce se poarta asa cu tine?!
-A reusit sa-si fure “filmele” si acum stie ce “viata” mai are in el. De cand si-a dat seama ca zilele-i sunt numarate, refuza sa manance, refuza sa mai ia medicamente. De fapt nu mai vrea nimic, nu mai asculta de nimeni, nu-i mai pasa de nimic!…
– Dar cu tine de ce se poarta asa?
– Nu mi-a spus nimic, dar cred eu ca ii e frica de moarte, si frica il face sa bea…si bea…ca moartea sa nu-l gaseasca treaz. Nu stie cand va “veni”, dar nu vrea sa stie nimic cand i-a “veni” sorocul. El crede, saracul, ca poti face “misto” de moarte!
– Tu, femeie, poarta-se cum vrea cu moartea, dar cu tine de ce se poarta asa?
– Nu stiu. Ion a fost un barbat foarte bun. Nu cred sa fi fost altul in toata lumea asta asa de bun, iubaret, intelegator si harnic. El toata ziua trebaluia, “motrosea” cate ceva. Isi iubea copiii si copiii il adorau. Doamne, toate acestea au trecut!…Nimic din ceea ce a fost Ion, nimic din ceea ce a fost casa mea nu mai este! De cand el e bolnav, toate s-au ruinat…nu mai avem nimic…imi vine sa-mi iau campii…nu pot sa-l vad cum se “topeste”, cum imi dispare barbatul. Si noua ne ramane umbra fostului barbat. N-am nici o mangaiere pe lumea asta. Nu stiu ce sa fac, sa-l pot ajuta… Doamne, nu ne uita si ajuta-ne in aceasta napasta! Rodovica pleca batuta, daramata de suparare, necajita ca putina mancare smulsa de la gura copiilor…barbatul ei a aruncat-o peste balcon. Acum cand nimic nu se gaseste si poti muri de foame cu banul in mana. Fara vlaga, fara nici o vointa, isi tara picioarele catre casa…spre cei patru prunci, care si ei erau marunti ca boabele si ar fi mancat toata ziua…numai sa fi fost ce. In salonul spitalului TBC, unde era internat si Ion, fost minier la Herja, mai erau doua paturi. Intr-unul bolea un tip ca nici nu-i stiau numele. Omul avea o carja, o cioca, cum ii spunea el, si Cioca i-a ramas si numele. Asa-l strigau toti. Cioca aceasta nu avea pe nimeni. A lucrat el la o intreprindere ca lacatus. Intr-o zi transportau o teava mai grea.