Autoamăgire
Vanitoşi, vom fi noi toţi…
Dacă nu-ţi atingi un scop;
Şi să te afirmi nu poţi:

Îţi comanzi un…horoscop.

Lumea la răspântii
Doamne, ce mai de istorii,

Când tiranii poruncesc:

Primii mor învăţătorii;

Cărţile în rug sfârşesc…

Preşul neaoş

Obiect util, făcut din lână;

Frumos ai fost, mult lăudat:

Făcutu-te-ai o cârpă bună,

De şters pantoful cel udat.

Am început această minunată zii, sub soarele acesta indecis de primăvară. Şi am început cu o analiză pertinenţă şi amănunţită a Nr.7 al revistei “SPINUL”, revistă care a fost sesizată cu multe greşeli care, dacă le-am enumera ar arăta cam aşa:
-greşeli gramaticale
-greşeli de scris ale cuvintelor
-greşeli de tennoredactare
-greşeli la epigramare
Toate aceste greşeli au fost recunoscute şi asumate de fiecare, pe felia lui, dar pentru noi nu a fost un prilej de bucurie, deoarece domnul Dinescu, epigramist din Ploieşti, fără a arăta tendenţios aceste lucruri, şi mult mai puţine aflate de dânsul, folosindu-se de prestaţia noastră slabă de care am dat dovadă în acel număr al revistei, a plusat prin revista noastră, deoarece a putut “lovi” câteva personalităţi care fac parte din conducerea Uniunii epigramiştilor, pe care revista noastră le găzduiau în acel număr. Spun acest lucru deoarece, din câte-şi aminteşte directorul revistei, domnul Romulus Filip, aproape fiecare număr al revistei “Spinul” a ajuns şi la Ploieşti, trecem peste faptul că mulţi dintre Ploieşteni au fost la Vişeu, de când se face Festivalul de umor a lui Perţa, şi unde domnul Şiman a dăruit revista noastră celor mai marcanţi epigramişti. Nu ne-am bucurat nici de faptul că “bătea şaua să priceapă calul” dar nici de faptul că acea revistă a fost “verificată” de mai mulţi colegi, şi totuşi s-au strecurat atâtea greşeli, unele copilăreşti. Nu ne-am ascuns după deget, ni le-am recunoscut fiecare, dar evident că domnul Şiman, care este redactorul şef al acestei publicaţii, a pretins ca la viitorul număr fiecare să-şi predea materialele gata corectate. Cu alte cuvinte, să-şi facă propria muncă de corector, neaşteptând ca redactorul şef să rezolve şi aceste neajunsuri. Desigur că multe din aceste greşeli, s-au datorat unor fapte mai puţin subiective, dar greşelile există şi trebuiesc eliminate din munca noastră.
Sub spectrul acestor scăpări împardonabile, am primit tema de-a face câte-o epigramă contra cronometru. Acest lucru a demonstrat, dacă mai era nevoie, că omul dacă nu este în pleinitudinea puterilor şi dacă psihicul suferă nici epigramele nu vor fi cele dorite. Poate şi datorită faptului că lipsea Domnul Bud Nistor fiind suferind fiind şi noi ne pregătiserăm să-I urăm MULŢI ANI FERICIŢI, acum când face trei sferturi de secol.
A sosit timpul în care domnul Şiman ne-a mai prezentat atât concursul de la Vişeu cât şi cel de la Sibiu, unde domnul Rodean este noul preşedinte al clubului. Pe parcurs am aflat dece una dintre invitaţiile care trebuia s-o primim de la un liceu s-a amânat, publicaţia Nord literar a fost prezentă acolo cu aniversarea a şase ani de editare şi a tipăririi publicaţiei cu numărului 70. Deoarece musafirii noştri ancestrali ne filau pe geamuri, am încheiat şi noi şedinţa de cenaclu termenul agreat de toţii pentru al folosi pentru denumirea lucrărilor Clubului nostru. De menţionat că a fost pentru prima oră de la fiinţarea clubului când nu s-a citit acest document de lucru cu toate că erau două numere adunate cu ocazia lansării cărţii de epigrame a domnului Micle Mircea volum ce se numeşte “În slujba reginei…epigrama” Altădată…

Toma G Rocneanu

Toate au rostul lor, numai că, chiar dacă nu este treaba tuturor, cu atât mai puţin cea a muritorului de rând, observă că de fapt nu se întâmplă mai nimic în ţara asta. O mică inavertenţă, se mişcă lucrurile care duc spre un trai mai bun, acel trai fluturat pe steaguri portocali şi roşii, trai votat în parlamentul României, prin legi pe care ei nu le respectă. Au ieşit câţiva mai buni de gură care “negociază” dar nu dau nimic, ba ministrul care are titulatura de “al protecţiei familiei”, iese pe post şi urlă cât îl ţin…..că nu vor mări salariile, el care este “ministrul protecţiei” s-a transformat în cel al ”propagandei” dispreţuitoare faţă de omul muncii, faţă de pierduţii sorţii, pensionarii.
Cu toate acestea, toţi cei nedoriţi de electorat, personae care au fost deputaţi, miniştri şi şefi de partide, care n-au fost agreaţi de poporul roman, deci nu le-au dat voturile acestor indivizi, acum, din partea conducerii politice, asemenea personaje, care le erau “duşmani” cu câteva luni în urmă, primesc posturi uneori mai bune decât au avut când erau chiar la putere. Oamenii care şi-au pierdut mandatele prin alegerile trecute, să nu vă imaginaţi că stau la colţ cu mâna întinsă, sunt secretari de stat, directori de regii şi mai nou sunt afişaţi pe noile liste de europarlementari, salariaţi ai Europei cu …salarul care-l au.
Veţi spune că acestea erau datoriile lor politice, de ale noastre nu zice nimeni nimic, dar, după cum îmi spunea cineva, nu poţi fi ales în nici-o funcţie, dacă nu ai o familie mare, familie care după alegeri vor dobândii funcţii care să fie cel puţin după inteligenţa ultimului “fin” botezat. Aceste lucruri se mestecă acuma, şi e grabă mare, până nu vin alegerile prezidenţiale deoarece nu se ştie…cum vor ieşi acestea, cu toate că şeful aproape zilnic “fuge” până la “partidul” lui să se mai informeze de ratingul domniei sale.
Cine ar citi aceste rânduri, ar putea crede că sunt adevărate, uitând de fapt că astăzi este 1 aprilie.
Cu bine domnilor
Toma G Rocneanu