La două zile, de la sărbătorirea celor 150 de ani de la Unirea Principatelor din 1859, cu capul împuiat de inexactităţi debitate de “posturile noastre TV”, şi nu era vorba de data Unirii cât de semnificaţia evenimentului în sine. Performantele noastre televiziuni, săracele, au formulat fel de fel de “uniri”, cea mare, a României Mari şi alte variante, că n-ai avut ce face altceva, decât să închizi televizorul şi să te gândeşti că “altădată” nu şi-ar fi permis să-şi încerce cunoştinţele lor, pe acest popor toţi repetenţii de la formarea fiinţei naţionale. Doamne cu cine ne-am mai “unit”! Ori cum, avem mare noroc că nu de ei depinde ţara, ci de guvern… Acum ce să facem, ce să mai spunem. Am făcut-o … rămâne aşa.
Un an nou de bunăseamă că aduce multe bucuri şi mari speranţe. De ele avem nevoie fiecare. Problema este…care AN NOU ?. După calendarul nostru ortodox, Anul Nou este odată cu Sfântul Vasile, după cel slavon, tot ortodox şi el, anul nou începe la Bobotează, ca mai nou, să aflăm că de fapt anul nou chinezesc, urmează de acum din 27 ianuarie şi semnifică Sărbătoarea Primăverii. Noi îi credem chiar dacă este încă iarnă. Degeaba la deschiderea lucrărilor Cenaclului Scriitorilor din Baia Mare, pe data de 17 am făcut “Momentul Eminescu”, dacă în calendarul lor, chinezi spun, că acesta ar fi “Anul Boului”. Acest mesaj, această realitate, m-a supărat profund. N-am crezut până acum în anii cinezeşti, dar acum după cum se desfăşoară munca celor aleşi, înclin să cred în premoniţiile chinezeşti. Vedeţi de ce se spune în Biblie că:”cu cât şti mai multe cu atâta suferi mai mult”. Acuma ştim, deci urmează partea… Cum o fi o fi, totuşi parcă ar fi mai bine să îmbrăţişăm şi “Sărbătoarea Primăverii” a chinezilor, dacă tot am intrat în “Anul boului”, poate ne aducem aminte de mărţişorul nostru, de Ziua femeilor, zi despre care n-o să discutăm, dacă ne-am decis ca să fie Ziua Lor, în toate cele 365 de zile ale anului. În derularea vremii urmează BUNAVESTIRE. Da aici, ne-am putea relua, cu inima împăcată speranţele şi bucuriile care firesc ne aşteptau la început de an. Încercăm această translaţie de un trimestru deoarece, atât a împins şi guvernul nostru, drepturile cuvenite la I Ianuarie 2009, drepturi de ei votate, dar s-au băgat chinezii ăştia cu anul…lor şi…. Mare lucru credinţa. Cum altfel putem numi fapta românilor care sunt împinşi până lângă prăpastie, de acei care le-au jurat credinţă că le vor fi părinţii lor…vitregi. Unii dintre ei, împingându-ne înspre prăpastie, le este frică de viteza pe care vor prinde dânşii şi intuiesc că ar putea luneca primii în ea. Aşa se face căci, cu toate că a folosit ”gura altuia”, domnul preşedinte nu mai speră la o realegere. Unii spun că e bine, aţii spun că, după el, de acum înainte, vom trăi bine. Vedea-vom cum va fi şi sânt sigur că va fi…aşa.
Toma G Rocneanu
Arhiva pentru April 21st, 2009
După ce la ultima şedinţă de după sărbători încă m-ai savuram laudele trimise de alţii, acum în darea de seamă prezentată de domnul Bud Nistor, ne reiese că avem foarte multe sarcini de rezolvat în perioada imediat următoare, sarcini concrete şi distribuite fiecăruia. Cu toate că, poate a avut cea mai frumoasă primire din istoria clubului şţi dintre toţi membrii acestuia, deoarece la primirea dânsului a fost ziua în care s-a nimerit că ne-am omagiat un coleg, situaţie care presupune şi o gustare şi un pahar de “voie bună”, domnul Varga Augustin nu ne-a mai onorat cu prezenţa. Acest afront a fost estompat prin citirea telegramelor şi scrisorilor de felicitare, pe care le-am mai primit nu doar cu ocazia sărbătorilor, ci şi a muncii depuse în 2008, muncă “observată” atât la nivelul ţării cât şi al conducerii Uniunii Epigramiştilor, lucru măgulitor pentru membrii Clubului nostru. Domnul Bud Nistor a susţinut că ar fii fost frumos ca în acest an, în documentele Clubului să începem cu menţionarea lansărilor de carte care au avut loc la finele anului trecut, în speţă această activitate să fie susţinută şi cu fotografii din modul de desfăşurarea acestor evenimente majore ale Clubului nostru. Aici se aştepta un răspuns din partea colegei Aurica Velea.
Întâlnirea din 26 ianuarie, a respectat tripticul celorlalte, Domnul Şiman dând cuvântul domnului Bud Nistor, care de această dată ne-a prezentat Activităţile ce urmează a fi desfăşurate de membrii clubului în 2009, sau planul de măsuri, situaţie trimisă şi la Uniunea Epigramiştilor ca plan de lucru.
După lecturarea materialului respectiv, evident că s-au ivit discuţii şi propuneri ca la ori ce adunare ce se respectă. Unul dintre acestea puncte, propus de domnul Bodnar, a fost că este necesar să ţinem o conferinţă de presă, în care să solicităm televiziunilor locale să-şi deschidă şi programe cultural. La aceste programe, să fim şi noi solicitaţi, situaţie care ne-ar ajurta în racolarea de noi membrii, dar am putea realiza câteva momente bune şi consistente în programele respective.Tot domnul Bodnar, secondat de domnul Filip, au precizat tripticul primirii de sponsorizări de la terţe personae în temeiul legilor După încheierea propunerilor, domnul Şiman ne-a făcut “poşta Clubului”, cu materialele primite de pretutindeni. Primele materiale se referau la marile activităţi epigramistice ale anului: festivaluri, concursuri şi participări la revista noastră dar şi ale altora. Aici a mai existat o propunere:întâlnirea redactorilor şefi ale publicaţiilor de epigram din toată ţara, propunere făcută de domnul Filip, întâlnire din care se speră să se facă o evaluare mai bună a fiecărei publicaţii şi să se aducă eventuale îmbunătăţiri.
S-au lecturat epigrame de către toţi membrii clubului, apoi s-au returnat materialele trimise de membrii clubului “Spinul”, care au fost solicitate în vederea realizării viitorului volum colectiv al clubului, al doelea volum scos de membrii Clubului “Spinul”, “Tolba cu săgeţi”, a cărui tehnoredactare se apropie de final.
Cam aşa s-a desfăşurat întâlnirea noastră, premiată în final de domnul Filip “c-o gură de voie bună” la despărţire. Cu toate astea, punctele la propoziţii nu s-au pus încă, ele au continuat în grupurile care s-au putut forma din cei nouă epigramişti prezenţi de astă dată..
Preţuire colegilor şi trudei domniilor lor.
Chiar dacă astăzi nu este data de 12 e numai nouă februarie, numărul celor prezenţi la cenaclu tot de 12 persoane a fost. S-a întâmplat acest lucru deoarece a sosit şi domnul Fârte şi în plus, a venit şi domnişoara care ne-a făcut articolele de specialitate, articole specializate pe tehnica de scriere şi analiză a epigramelor create de epigramişti “Spinului” cu unele comparaţi şi analogii existente între ceea ce se crează aici şi alţi creatori de epigrame din ţară. Ne bucurăm că s-a hotărât şi domnia ei să vină, să-i vadă, să-I cunoască pe membrii Clubului “Spinul”. Am vorbit de tânăra profesoară Raluca Mărginaş, căruia membrii clubului i-au urat un bun venit şi activitate spornică. Din cele rămase din şedinţa trecută, Doamna Găinariu trebuia să prezinte Borderoul de cheltuieli ale clubului pe anul recent încheiat. Domnia sa a lecturat o pagină scrisă de mână, la care a primit observaţie din partea domnului Bud Nistor, că documentele financiare se întocmesc pe formulare tip, formulare care permit dintr-o singură privire evaluarea tuturor operaţiilor, şi care i-a fost prezentat de dânsul şi dânsa-l avea într-un caiet. Într-un exces de zel, doamna Găinariu a rupt raportul lăsându-ne cu acest gest, făcut de dânsa într-o stare confuză, greu de explicat pentru cine suntem noi, dar şi pentru cine ne credem că suntem.
A venit momentul lansării cărţii de rondeluri a domnului Şiman cu titlul TIMPUL ZEU NEBUN, este o carte aparte adunând cele mai frumoase rondeluri scrise de domnia sa. Este timpul să spunem că această carte este a 14 şi că Domnul Şiman are ani, în care are scoase chiar şi două cărţi tipărite. Cărţile domniei sale sunt de sonete, versuri, epigrame şi rondeluri. Este un romantic care în poezia cu format fix este neîntrecut. Neîntrecut este şi în epigrame şi în alte ramuri ale literaturii, cum ar fi versul de dragoste şi altele. Cred că n-a fost spinist să nu i-a cuvântul la această lansare, şi să laude această minunată apariţie, majoritatea dintre ei citindu-i din recenta carte câte un rondel. Este de menţionat gradul de cultură a domnului Şiman care compune cea mai pretenţioasă poezie, cu cele mai multe reguli pentru a nu le spune bariere, dar este extraordinar faptul că dânsul munceşte atât de mult şi evident cu rezultate strălucite, fiind un real exemplu pentru ori care dintre noi şi n-ar fi rău dacă tineretul de astăzi i-ar lua exemplul Aici este loc pentru a pune o întrebare. Nu de puţine ori, din cărţile primite de la epigramiştii din ţară, facem recenzi care se includ în revista noastră “Spinul”. Întrebarea este de ce nu le supunem la acest tratament şi cărţile pe care le lansăm noi, membri clubului? Zic acest lucru cu atât mai mult cu cât, în acest timp apar foarte multe cărţi care vede ori cine că n-ar trebui să apară, dar este un ultimo affront pe care-l primeşte cultura de la acei care constată că prin politică nu te poţi înscrie în cultura unui popor şi atunci ne fac demonstraţia faptului că având posibilităţi, ei pot mâzgăli şi cultura poporului roman, viaţa lui spirituală. Toate acestea poate n-ar fii aşa de deranjante, dacă nu s-ar afla oameni cu funcţii şi posibilităţi în cultura judeţului care şi laudă asemenea maculatură. Deci… La mulţi ani şi la multe cărţi tuturora. Dacă am început cu LA MULŢI ANI, urare care trebuie făcută şi domnului Vasile Mureşan care în data de 7 a sărbătorit ziua de naştere, şi care a ţinut ca membrii clubului să-I fie parteneri la această sărbătoare de suflet, aşa cum este şi domnia sa, un coleg şi partener deosebit, un optimist de-o rară speţă şi sociabilitate. În consens cu toţi colegii îi mai spun odată LA MULŢI ANI să ne trăiască domnul Vasile Mureşan!!!!